Carte de vizită
Întreprinderea de Stat “Întreprinderea pentru Silvicultură Nisporeni-Silva” este o entitate importantă în structura Agenţiei „Moldsilva”.Pădurile gestionate de ÎS “ÎS Nisporeni-Silva” reprezintă un masiv silvic compact, fiind de tipul pădurilor de foioase din zona centrală a Europei.
Suprafaţa administrată este situată în zona podişului Moldovei centrale a părţii de vest a Republicii Moldova şi se întinde pe teritoriul administrativ a trei raioane: Nisporeni – 11881,36 ha; Străşeni – 1132,3 ha; Hînceşti –857,76 ha.
Astfel, ÎS „ÎS Nisporeni-Silva” administrează o suprafaţă a fondului forestier de 13681,41 hectare proprietate a statului, din care 13298,7 ha - suprafaţă acoperită cu păduri.
În raport cu funcţiile social-economice atribuite, pădurile întreprinderii sînt încadrate în grupa I: “Păduri cu funcţii speciale de protecţie”, ceea ce înseamnă: păduri pentru protecţia apelor; păduri pentru protecţia terenurilor şi solurilor; păduri cu funcţii de recreere; păduri de interes ştiinţific.
• Provenienţa: 63% - din lăstari, 27% - din plantaţii, 10% - din sămînţă.
• Speciile: salcîm – 26%; gorun – 15%; frasin – 11%; carpen – 10%, tei – 9%; stejar – 7%; stejar pufos – 3%; răşinoase – 1%; diverse tari – 14%; diverse moi – 4%.
• Masa lemnoasă pe picior totală: 1762879 m3;
• Creşterea medie anuală: 53799 m3;
• Vîrsta medie a arboretelor: 51 de ani;
• Volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat anual: 26 mii m3 , dintre care: 17 mii m3 - produse principale, 4 mii m3 - produse secundare, 5 mii m3 - produse igienă;
• Volumul comercial actual: 27 mii m3 pe an.
Structura organizatorică şi funcţională a ÎS „ÎS Nisporeni-Silva” este următoarea: 4 ocoale silvice; 12 sectoare silvice; 46 cantoane silvice; 1 parc de maşini şi tractoare; 1 secţie de exploatare a lemnului şi o pepinieră silvică.
Numărul total de posturi este de 141, din care: 43 TESA şi 98 muncitori permanenţi. Mai sînt implicaţi în activităţi circa 60-70 de muncitori sezonieri.
Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a raionului Nisporeni: 21 %.
Sediul Îtreprinderii se află în oraşul Nisporeni, la adresa: str. Toma Ciorbă 12.
Scurt istoric
Întreprinderea de Stat “Întreprinderea pentru Silvicultură Nisporeni-Silva” a fost constituită în baza Hotărîrii Consiliului de Miniştri al RSS Moldo - veneşti nr. 198 din 15 mai 1967 „Cu privire la măsurile neîntîrziate de protecţie a solurilor contra eroziunii de vînturi şi ape” şi în conformitate cu ordinul Comitetului de Stat pentru Gospodăria Forestieră nr. 167 din 28 decembrie 1972 „Cu privire la organizarea Staţiei de Ameliorare Silvică Nisporeni şi ocoalelor silvice adăugătoare în gospodăriile silvice mecanizate Bender, Străşeni şi Călăraşi”.
Staţia de Ameliorare Silvică Nisporeni s-a format în baza suprafeţelor preluate de la întreprinderile silvice Străşeni (4647 ha) şi Călăraşi (4259 ha), precum şi a teritoriilor inapte pentru folosinţe agricole primite pentru împădurire (186 ha).
Ca urmare, de la 1 ianuarie 1973, şi-a început activitatea Staţia de Ameliorare Silvică Nisporeni, în frunte cu primul director Nicolai Broslavschi.
Suprafaţa totală a întreprinderii constituia 9092 ha, acestea fiind arondate în cadrul a patru ocoale silvice nou formate: Nisporeni (3760 ha), Cioreşti (2490 ha), Păruceni (1792 ha) şi Grozeşti (1050 ha).
În calitate de obiectiv principal stabilit întreprinderii a fost împădurirea terenurilor primite în gestiune de la unităţile administrativ-teritoriale din raza de activitate, precum şi plantarea reţelei de perdele forestiere de protecţie a cîmpurilor agricole. În context, pe parcursul anilor, au fost plantate mii de hectare de culturi silvice, aflate actualmente atît în gestiunea întreprinderii, cît şi a primăriilor locale.
Ulterior, Staţia de Ameliorare Silvică Nisporeni a fost supusă reorganizării de mai multe ori, ca, în final, să devină Întreprinderea de Stat “Întrepinderea pentru Silvicultură Nisporeni-Silva”, cu sediul în oraşul Nisporeni.
Primele lucrări de amenajare a pădurilor în raza de activitate a întreprinderii s-au efectuat în anul 1861 de către expediţia marelui stat major al imperiului rus, avînd inclusiv o conotaţie strategică militară. Au urmat lucrările din anul 1936, efectuate de către specialişti români, dar la care se face referire sumară în documentaţia tehnică din domeniu.
În perioada postbelică, lucrări de amenajare a pădurilor s-au efectuat în anii 1947, 1957, 1965, 1975 şi 1985 de către amenajişti din Lvov şi Kiev (Ucraina), iar în anii 1996 şi 2009 – deja de către echipa de amenajişti moldoveni (ICAS Chişinău), conform normelor tehnice de amenajare a pădurilor româneşti adaptate la condiţiile Republicii Moldova, sub îndrumarea şi avizarea ICAS Bucureşti.
Datorită procesului de extindere a suprafeţelor împădurite, realizate de personalul ÎS „ÎS Nisporeni-Silva”, evoluţia suprafeţei fondului forestier gestionat, de la constituire pînă în prezent, a avut o dinamică pozitivă: 1973 – 9092 ha; 1975 – 11399 ha; 1985 – 13011 ha; 1996 – 14960,3 ha; 2009 – 13681,2 ha (de notat că 1357,6 ha au fost transmise ÎS „Hîncesti-Silva”, conform ordinului Agenţiei „Moldsilva” nr. 54-p din 07.03.2002).
Arii protejate
În scopul păstrării celor mai reprezentative ecosisteme forestiere şi conservării unor specii şi comunităţi de plante rare, prin Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 – XIII din 25.02.1998, şase sectoare valoroase de pădure din gestiunea ÎS „ÎS Silva-Nisporeni” au fost luate sub protecţia statului. Suprafaţa totală a acestor arii naturale protejate este de 4912,9 hectare, ceea ce reprezintă 37% din suprafaţa acoperită cu păduri.
Rezervaţia naturală silvică „Selişte-Leu”
Este situată la est de comuna Boldureşti, raionul Nisporeni. Suprafaţa: 307,6 ha. Are un genofond format din 181 specii de plante vasculare, dintre care 10 specii de plante rare; 25 specii de mami - fe re, 65 specii de păsări, 14 specii de reptile.
Obiective de protecţie: arboretele de stejar pufos (Quercus pubescens) şi gorun (Quercus petraea), ghiocei (Galanthus nivalis).
Specii de plante rare şi periclitate: ruşcuţă (Adonis vernalis), sparanghel (Asparagus officina - lis), umbra iepurelui (A. tenuifolius), coronişte ele - gan tă (Coronilla elegans), imortelă (Helichrysum arenarium), pana zburătorului (Lunaria rediviva), crin de pădure (Lilium martagon), dediţel (Pulsatila montana), sorb (Sorbus torminalis), clocotiş (Staphilea pinnata).
Păduri
Rezervaţia naturală silvică
„Cobac”
Este situată la nord-vest de comuna Cioreşti, raionul Nisporeni. Suprafaţa: 47 ha. Are un genofond format din 61 specii de plante vasculare, dintre care 6 specii de plante rare; 15 specii de mamifere, 17 specii de păsări.
Obiective de protecţie: arboretele de fag şi speciile de plante rare caracteristice pădurilor de fag: orbalţul (Actaea spicata), feriga (Dryopteris filix mas), dumbrăviţa (Epipactis heleborine), sorbul (Sorbus torminalis), clocotişul (Staphilea pinnata).
Păduri
Rezervaţia naturală silvică
„Zberoaia Lunca”
Este situată la vest de satul Zberoaia, raionul Nisporeni. Suprafaţa: 147,9 ha. Are un genofond format din 219 specii de plante vasculare, dintre care 8 specii de plante rare; 24 specii de mamifere; 47 specii de păsări.
Obiective de protecţie: arboretele de plop alb (Populus alba); colonia de bîtlani.
Specii de plante rare: călin (Viburnum opulus), sparanghel (Asparagus offici - nalis), sparanghel pseudosabru (Asparagus pseudoscaber), lalea pestriţă (Fri - tillaria meleagris), dumbrăviţă (Epipactis helleborine), dalac (Paris quadrifolia), viţă de pădure (Vitis sylvestris).
Păduri
Rezervaţia peisagistică
„Cazimir-Mileşti”
Este situată la est de satul Mileşti, raionul Nisporeni. Suprafaţa: 485,7 ha. Are un genofond constituit din 166 specii de plante vasculare, dintre care 15 specii de plante rare; 27 specii de mamifere; 15 specii de păsări. La marginea de sud-est a ariei protejate „Cazimir- Mileşti” se află cel mai înalt punct din Republica Moldova - Inălţmea Bălăneşti (429,5 metri).
Obiective de protecţie: conservarea peisajului, precum şi a arboretelor naturale de fag.
Specii de plante rare: orbalţul (Actaea spicata), umbra iepurelui (Asparagus tenuifolius), rogozul (Carex pendula), căpşuniţa (Cephalanthera damasonium), iarba de junghi (C. longifolia), colţişorul (Dentaria glandulosa), feriga (Dryopteris filix mas), dumbrăviţa (Epipactis heleborine), crinul de pădure (Lilium martagon), cuibul pămîntului (Neottia nidus-avis), vioreaua nopţii (Platanthera bifolia), mutulica (Scopolia carniolica), sorbul (Sorbus torminalis), clocotişul (Staphilea pinnata), călinul (Viburnum opulus).
Păduri
Rezervaţia peisagistică
“Vila Nisporeni”
Este situată la est de oraşul Nisporeni. Suprafaţa: 3538,4 ha. Cuprinde un genofond constituit din 314 specii de plante vasculare, dintre care 20 de
specii de plante rare; 34 specii de mamifere; 78 specii de păsări; 14 specii de reptile şi amfibieni. Este unicul sector de pădure din R.Moldova, unde
creşte spontan bujorul de pădure (Paeonia peregrina). Locul de creştere a bujorului aici marchează extremitatea de nord-est a arealului speciei respective.
Obiective de protecţie: ocrotire a peisajului constituit din arboretele natural fundamentale de stejar pufos, de gorun cu tei şi frasin şi a speciilor de plante rare: coşaci (Astragalus dasyanthus), spa ran - ghel (Asparagus officinalis), umbra iepurelui (A. te - nuifolius), coronişte elegantă (Coronilla elegans), imortelă (Helichrysum arenarium), pana zburătorului (Lunaria rediviva), crin de pădure (Lilium martagon), dediţel (Pulsatila montana), sorb (Sorbus tor - minalis), clocotiş (Staphilea pinnata), ceapa bul gă - rească (Nectaroscordum bulgaricum) lalea (Tulipa biebersteiniana).
Păduri
Rezervaţia Peisagistică
“Dolna”
Este situată la sud, sud-vest de satul Dolna, raionul Străşeni. Suprafaţa: 386,3 ha. Cuprinde un genofond constituit din 200 specii de plante vasculare, dintre care 9 specii de plante rare; 29 specii de mamifere,
47 specii de păsări, 13 specii reptile şi amfibieni şi 15 specii de insecte rare.
Obiective de protecţie: peisajele pitoreşti (Izvorul Zamfirei şi Poiana Zamfirei). Concomitent, sînt conservate şi arboretele natural fundamentale de gorun cu fag, populaţiile de plante rare: dumbrăviţa (Epipactis heleborine), crinul de pădure (Lilium martagon), cuibul pămîntului (Neottia nidus-avis), vioreaua nopţii (Platanthera bifolia),
pana zburătorului (Lunaria rediviva), sorbul (Sorbus torminalis).