Carte de vizit?
Întreprinderea de Stat “Întreprinderea pentru Silvicultur? Nisporeni-Silva” este o entitate important? în structura Agen?iei „Moldsilva”.P?durile gestionate de ÎS “ÎS Nisporeni-Silva” reprezint? un masiv silvic compact, fiind de tipul p?durilor de foioase din zona central? a Europei.
Suprafa?a administrat? este situat? în zona podi?ului Moldovei centrale a p?r?ii de vest a Republicii Moldova ?i se întinde pe teritoriul administrativ a trei raioane: Nisporeni – 11881,36 ha; Str??eni – 1132,3 ha; Hînce?ti –857,76 ha.
Astfel, ÎS „ÎS Nisporeni-Silva” administreaz? o suprafa?? a fondului forestier de 13681,41 hectare proprietate a statului, din care 13298,7 ha - suprafa?? acoperit? cu p?duri.
În raport cu func?iile social-economice atribuite, p?durile întreprinderii sînt încadrate în grupa I: “P?duri cu func?ii speciale de protec?ie”, ceea ce înseamn?: p?duri pentru protec?ia apelor; p?duri pentru protec?ia terenurilor ?i solurilor; p?duri cu func?ii de recreere; p?duri de interes ?tiin?ific.
• Provenien?a: 63% - din l?stari, 27% - din planta?ii, 10% - din s?mîn??.
• Speciile: salcîm – 26%; gorun – 15%; frasin – 11%; carpen – 10%, tei – 9%; stejar – 7%; stejar pufos – 3%; r??inoase – 1%; diverse tari – 14%; diverse moi – 4%.
• Masa lemnoas? pe picior total?: 1762879 m3;
• Cre?terea medie anual?: 53799 m3;
• Vîrsta medie a arboretelor: 51 de ani;
• Volumul de mas? lemnoas? posibil de recoltat anual: 26 mii m3 , dintre care: 17 mii m3 - produse principale, 4 mii m3 - produse secundare, 5 mii m3 - produse igien?;
• Volumul comercial actual: 27 mii m3 pe an.
Structura organizatoric? ?i func?ional? a ÎS „ÎS Nisporeni-Silva” este urm?toarea: 4 ocoale silvice; 12 sectoare silvice; 46 cantoane silvice; 1 parc de ma?ini ?i tractoare; 1 sec?ie de exploatare a lemnului ?i o pepinier? silvic?.
Num?rul total de posturi este de 141, din care: 43 TESA ?i 98 muncitori permanen?i. Mai sînt implica?i în activit??i circa 60-70 de muncitori sezonieri.
Ponderea p?durilor în suprafa?a total? a raionului Nisporeni: 21 %.
Sediul Îtreprinderii se afl? în ora?ul Nisporeni, la adresa: str. Toma Ciorb? 12.
Scurt istoric
Întreprinderea de Stat “Întreprinderea pentru Silvicultur? Nisporeni-Silva” a fost constituit? în baza Hot?rîrii Consiliului de Mini?tri al RSS Moldo - vene?ti nr. 198 din 15 mai 1967 „Cu privire la m?surile neîntîrziate de protec?ie a solurilor contra eroziunii de vînturi ?i ape” ?i în conformitate cu ordinul Comitetului de Stat pentru Gospod?ria Forestier? nr. 167 din 28 decembrie 1972 „Cu privire la organizarea Sta?iei de Ameliorare Silvic? Nisporeni ?i ocoalelor silvice ad?ug?toare în gospod?riile silvice mecanizate Bender, Str??eni ?i C?l?ra?i”.
Sta?ia de Ameliorare Silvic? Nisporeni s-a format în baza suprafe?elor preluate de la întreprinderile silvice Str??eni (4647 ha) ?i C?l?ra?i (4259 ha), precum ?i a teritoriilor inapte pentru folosin?e agricole primite pentru împ?durire (186 ha).
Ca urmare, de la 1 ianuarie 1973, ?i-a început activitatea Sta?ia de Ameliorare Silvic? Nisporeni, în frunte cu primul director Nicolai Broslavschi.
Suprafa?a total? a întreprinderii constituia 9092 ha, acestea fiind arondate în cadrul a patru ocoale silvice nou formate: Nisporeni (3760 ha), Ciore?ti (2490 ha), P?ruceni (1792 ha) ?i Groze?ti (1050 ha).
În calitate de obiectiv principal stabilit întreprinderii a fost împ?durirea terenurilor primite în gestiune de la unit??ile administrativ-teritoriale din raza de activitate, precum ?i plantarea re?elei de perdele forestiere de protec?ie a cîmpurilor agricole. În context, pe parcursul anilor, au fost plantate mii de hectare de culturi silvice, aflate actualmente atît în gestiunea întreprinderii, cît ?i a prim?riilor locale.
Ulterior, Sta?ia de Ameliorare Silvic? Nisporeni a fost supus? reorganiz?rii de mai multe ori, ca, în final, s? devin? Întreprinderea de Stat “Întrepinderea pentru Silvicultur? Nisporeni-Silva”, cu sediul în ora?ul Nisporeni.
Primele lucr?ri de amenajare a p?durilor în raza de activitate a întreprinderii s-au efectuat în anul 1861 de c?tre expedi?ia marelui stat major al imperiului rus, avînd inclusiv o conota?ie strategic? militar?. Au urmat lucr?rile din anul 1936, efectuate de c?tre speciali?ti români, dar la care se face referire sumar? în documenta?ia tehnic? din domeniu.
În perioada postbelic?, lucr?ri de amenajare a p?durilor s-au efectuat în anii 1947, 1957, 1965, 1975 ?i 1985 de c?tre amenaji?ti din Lvov ?i Kiev (Ucraina), iar în anii 1996 ?i 2009 – deja de c?tre echipa de amenaji?ti moldoveni (ICAS Chi?in?u), conform normelor tehnice de amenajare a p?durilor române?ti adaptate la condi?iile Republicii Moldova, sub îndrumarea ?i avizarea ICAS Bucure?ti.
Datorit? procesului de extindere a suprafe?elor împ?durite, realizate de personalul ÎS „ÎS Nisporeni-Silva”, evolu?ia suprafe?ei fondului forestier gestionat, de la constituire pîn? în prezent, a avut o dinamic? pozitiv?: 1973 – 9092 ha; 1975 – 11399 ha; 1985 – 13011 ha; 1996 – 14960,3 ha; 2009 – 13681,2 ha (de notat c? 1357,6 ha au fost transmise ÎS „Hîncesti-Silva”, conform ordinului Agen?iei „Moldsilva” nr. 54-p din 07.03.2002).
Arii protejate
În scopul p?str?rii celor mai reprezentative ecosisteme forestiere ?i conserv?rii unor specii ?i comunit??i de plante rare, prin Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 – XIII din 25.02.1998, ?ase sectoare valoroase de p?dure din gestiunea ÎS „ÎS Silva-Nisporeni” au fost luate sub protec?ia statului. Suprafa?a total? a acestor arii naturale protejate este de 4912,9 hectare, ceea ce reprezint? 37% din suprafa?a acoperit? cu p?duri.
Rezerva?ia natural? silvic? „Seli?te-Leu”
Este situat? la est de comuna Boldure?ti, raionul Nisporeni. Suprafa?a: 307,6 ha. Are un genofond format din 181 specii de plante vasculare, dintre care 10 specii de plante rare; 25 specii de mami - fe re, 65 specii de p?s?ri, 14 specii de reptile.
Obiective de protec?ie: arboretele de stejar pufos (Quercus pubescens) ?i gorun (Quercus petraea), ghiocei (Galanthus nivalis).
Specii de plante rare ?i periclitate: ru?cu?? (Adonis vernalis), sparanghel (Asparagus officina - lis), umbra iepurelui (A. tenuifolius), coroni?te ele - gan t? (Coronilla elegans), imortel? (Helichrysum arenarium), pana zbur?torului (Lunaria rediviva), crin de p?dure (Lilium martagon), dedi?el (Pulsatila montana), sorb (Sorbus torminalis), clocoti? (Staphilea pinnata).
P?duri
Rezerva?ia natural? silvic?
„Cobac”
Este situat? la nord-vest de comuna Ciore?ti, raionul Nisporeni. Suprafa?a: 47 ha. Are un genofond format din 61 specii de plante vasculare, dintre care 6 specii de plante rare; 15 specii de mamifere, 17 specii de p?s?ri.
Obiective de protec?ie: arboretele de fag ?i speciile de plante rare caracteristice p?durilor de fag: orbal?ul (Actaea spicata), feriga (Dryopteris filix mas), dumbr?vi?a (Epipactis heleborine), sorbul (Sorbus torminalis), clocoti?ul (Staphilea pinnata).
P?duri
Rezerva?ia natural? silvic?
„Zberoaia Lunca”
Este situat? la vest de satul Zberoaia, raionul Nisporeni. Suprafa?a: 147,9 ha. Are un genofond format din 219 specii de plante vasculare, dintre care 8 specii de plante rare; 24 specii de mamifere; 47 specii de p?s?ri.
Obiective de protec?ie: arboretele de plop alb (Populus alba); colonia de bîtlani.
Specii de plante rare: c?lin (Viburnum opulus), sparanghel (Asparagus offici - nalis), sparanghel pseudosabru (Asparagus pseudoscaber), lalea pestri?? (Fri - tillaria meleagris), dumbr?vi?? (Epipactis helleborine), dalac (Paris quadrifolia), vi?? de p?dure (Vitis sylvestris).
P?duri
Rezerva?ia peisagistic?
„Cazimir-Mile?ti”
Este situat? la est de satul Mile?ti, raionul Nisporeni. Suprafa?a: 485,7 ha. Are un genofond constituit din 166 specii de plante vasculare, dintre care 15 specii de plante rare; 27 specii de mamifere; 15 specii de p?s?ri. La marginea de sud-est a ariei protejate „Cazimir- Mile?ti” se afl? cel mai înalt punct din Republica Moldova - In?l?mea B?l?ne?ti (429,5 metri).
Obiective de protec?ie: conservarea peisajului, precum ?i a arboretelor naturale de fag.
Specii de plante rare: orbal?ul (Actaea spicata), umbra iepurelui (Asparagus tenuifolius), rogozul (Carex pendula), c?p?uni?a (Cephalanthera damasonium), iarba de junghi (C. longifolia), col?i?orul (Dentaria glandulosa), feriga (Dryopteris filix mas), dumbr?vi?a (Epipactis heleborine), crinul de p?dure (Lilium martagon), cuibul p?mîntului (Neottia nidus-avis), vioreaua nop?ii (Platanthera bifolia), mutulica (Scopolia carniolica), sorbul (Sorbus torminalis), clocoti?ul (Staphilea pinnata), c?linul (Viburnum opulus).
P?duri
Rezerva?ia peisagistic?
“Vila Nisporeni”
Este situat? la est de ora?ul Nisporeni. Suprafa?a: 3538,4 ha. Cuprinde un genofond constituit din 314 specii de plante vasculare, dintre care 20 de
specii de plante rare; 34 specii de mamifere; 78 specii de p?s?ri; 14 specii de reptile ?i amfibieni. Este unicul sector de p?dure din R.Moldova, unde
cre?te spontan bujorul de p?dure (Paeonia peregrina). Locul de cre?tere a bujorului aici marcheaz? extremitatea de nord-est a arealului speciei respective.
Obiective de protec?ie: ocrotire a peisajului constituit din arboretele natural fundamentale de stejar pufos, de gorun cu tei ?i frasin ?i a speciilor de plante rare: co?aci (Astragalus dasyanthus), spa ran - ghel (Asparagus officinalis), umbra iepurelui (A. te - nuifolius), coroni?te elegant? (Coronilla elegans), imortel? (Helichrysum arenarium), pana zbur?torului (Lunaria rediviva), crin de p?dure (Lilium martagon), dedi?el (Pulsatila montana), sorb (Sorbus tor - minalis), clocoti? (Staphilea pinnata), ceapa bul g? - reasc? (Nectaroscordum bulgaricum) lalea (Tulipa biebersteiniana).
P?duri
Rezerva?ia Peisagistic?
“Dolna”
Este situat? la sud, sud-vest de satul Dolna, raionul Str??eni. Suprafa?a: 386,3 ha. Cuprinde un genofond constituit din 200 specii de plante vasculare, dintre care 9 specii de plante rare; 29 specii de mamifere,
47 specii de p?s?ri, 13 specii reptile ?i amfibieni ?i 15 specii de insecte rare.
Obiective de protec?ie: peisajele pitore?ti (Izvorul Zamfirei ?i Poiana Zamfirei). Concomitent, sînt conservate ?i arboretele natural fundamentale de gorun cu fag, popula?iile de plante rare: dumbr?vi?a (Epipactis heleborine), crinul de p?dure (Lilium martagon), cuibul p?mîntului (Neottia nidus-avis), vioreaua nop?ii (Platanthera bifolia),
pana zbur?torului (Lunaria rediviva), sorbul (Sorbus torminalis).